Intarzierea restructurarii scoate din joc si creditele bune

Economia romaneasca ramane in buna masura nerestructurata, iar intarzierea reformelor se vede in inflatia inca de doua cifre, in arierate si, nu in ultimul rand, intr-un grad de risc important pe care il ridica viteza din ce in ce mai mare de crestere a creditarii. Si aceasta chiar daca Romania tocmai a finalizat un acord stand-by de doi ani cu FMI.
Asa cum constata un studiu recent publicat de banca centrala, intarzierile inregistrate in restructurarea sectorului real impiedica o mare parte din firme sa raspunda criteriilor solicitate de banci la acordarea de imprumuturi, ponderea mare a societatilor inca ineficiente afectand gradul de siguranta al activitatii de creditare. Banca centrala acuza "cosmetizarile" realizate ca urmare a anularii/ reesalonarii datoriilor intreprinderilor de stat, fara a tine seama de principii obiective privind competitivitatea.
Studiul cuprinde principalele produse si servicii bancare pentru care nivelurile de dezvoltare sunt considerate "net inferioare" in raport cu cele ale pietei potentiale.
Gradul de intermediere financiara din Romania este in continuare foarte scazut, inregistrand cresteri mai importante de-abia in ultimii doi ani. La sfarsitul anului trecut se ridica la numai 11,9% din produsul intern brut.
Analiza BNR arata ca exista o diferenta considerabila intre nevoia de finantare si creditele acordate in domeniul investitiilor, al constructiei de locuinte, agricultura, administratie publica locala, intreprinderi mici si mijlocii. De asemenea, un segment care se afla la un stadiu de dezvoltare mult sub necesar il reprezinta instrumentele financiare derivate.
Accelerarea cresterii creditului intr-o economie incomplet restructurata, mai ales de la inceputul lui 2003, poate crea probleme atat timp cat Romania nu a reusit inca sa duca inflatia suficient de jos, iar exporturile nu pot tine pasul cu importuri finantate in buna parte din credite.
In plus, la o crestere foarte rapida a creditului neguvernamental, probabilitatea erorilor pe care le pot face bancile comerciale in acordarea de credite este mai mare. Acest risc a facut banca centrala sa avertizeze bancile sa fie atente atunci cand dau credite, pentru ca economia nu este complet restructurata. In aceste conditii, regulile prudentiale se cer respectate cu strictete si in totalitate.
Potrivit studiului BNR, activitatea de finantare este ingreunata de existenta unui cadru legal "inconsecvent si incomplet", precum si a unor proceduri greoaie si costisitoare de recuperare a creantelor prin executare silita.
In opinia autorilor, actualele conditii de afaceri viciaza parteneriatul banca -client. Institutiile de credit au de infruntat lipsa de transparenta privind situatia patrimoniala, unele firme avand posibilitatea sa "corecteze" datele financiare.
"In acest context, trebuie mentionate si «cosmetizarile» realizate ca urmare a anularii/ reesalonarii datoriilor intreprinderilor de stat, fara a tine seama de principii obiective privind competitivitatea", se arata in materialul BNR.
Totodata, studiul aminteste printre factorii de franare a activitatii de creditare nivelul redus de instruire economica al consumatorilor, precum si pregatirea profesionala inca deficitara, in medie, a personalului din banci.
Analiza a relevat faptul ca pe ansamblul sistemului bancar, in ceea ce priveste eficienta activitatii, sant necesare eforturi suplimentare din partea institutiilor de credit pentru a fi in masura sa faca fata nivelului de competitivitate din Uniunea Europeana.
Gradul de intermediere bancara din Romania, exprimat ca active bncare in raport cu Produsului Intern Brut, a reprezentat la sfarsitul anului trecut doar jumatate din nivelul inregistrat in Polonia si un sfert din cele raportat de Cehia. Productivitatea sistemului bancar romanesc este de trei ori mai mica decat in Polonia si de sase ori sub cea inregistrata de bancile din Cehia.
"Este important de precizat faptul ca, in conditiile eforturilor tuturor factorilor de decizie pentru crearea unei economii de piata functionale, evolutia produselor analizate va depinde exclusiv de dorinta operatorilor de a dezvolta aceste piete", se mai spune in studiul BNR.
Autorii acestuia precizeaza ca scopul studiului nu este de a stabili masuri administrative pentru impulsionarea dezvoltarii pietelor, ci doar de a identifica posibile masuri pentru indepartarea barierelor care stanjenesc evolutia acestor piete.


Lipsa istoricului financiar lasa firmele fara credite
Bancile romanesti sunt inca reticente in a acorda credite intreprinderilor mici si mijlocii nou infiintate, desi multe dintre programele de finantare includ si aceasta categorie de beneficiari, potrivit studiului realizat de BNR.
Un prim motiv este ca o mare parte din IMM-uri nu au un istoric financiar mai mare de doi-trei ani, care sa reprezinte o baza de credibilitatea in fata bancilor, atunci cand se pune problema acordarii de credite
"In prezent se constata inexistenta in portofoliul bancilor din Romania a creditelor acordate firmelor mici si mijlocii nou infiintate sau care nu au inceput activitatea propriu-zisa, dar au in vedere inceperea unei investitii, desi criteriile de eligibilitate prevazute de unele dintre programele de finantare din fonduri externe nu exclud aceasta categorie de beneficiari", se arata in studiul BNR.
Autorii studiului propun ca solutie pentru rezolvarea acestei probleme subventionarea dobanzilor fie de catre Guvern, fie prin folosirea unor fonduri externe, dand ca exemple liniiile de finantare dedicate oferite de Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare - BERD, de banca germana KfW si prin programul PHARE al Uniunii Europene.
"Referitor la subventiile guvernamentale, desi in general este preferabila evitarea acestei forme de sustinere, pentru a nu distorsiona competitia pe piata creditului, ele ar putea fi folosite, totusi, pentru categorii de beneficiari foarte strict delimitate, precum firmele mici si mijlocii nou infiintate", precizeaza BNR.
Ponderea imprumuturilor de care a beneficiat intregul sector al firmelor mici si mijlocii in 2002 in totalul creditelor contractate de intreprinderile active a scazut de la 43,5% in 2001 la 36,5% in 2002.
BNR remarca, de asemenea, ca nu toate bancile includ in portofoliul lor de creditare acest sector.
"In ciuda contributiei importante a sectorului firmelor mici si mijlocii la formarea PIB, potentialul economic al acestuia nu este inca perceput de catre banci ca un potential real in care trebuie investit si din care rezulta profit", potrivit sursei citate.
La existenta acestei situatii au contribuit plasamentul fondurilor detinute de banci in cadrul retail banking, o cunoastere insuficienta a ofertelor de finantare, reteaua teritoriala prea putin dezvoltata a bancilor si dificultatile inregistrate la prezentarea garantiilor.
"Realizarea unor proiectii realiste cu privire la evolutia creditului pentru intreprinderile mici si mijlocii este dificila", apreciaza BNR.
De asemenea, este dificil de evaluat masura in care programele de creditare derulate din surse asigurate de finantatori externi vor atinge obiectivele pentru care au fost create, o situatie similara inregistrandu-se si in cazul aprecierii duratei unor astfel de programe si a sumelor alocate pe termen mediu.
"O previziune a cererii de credite pentru firmele mici si mijlocii este dificil de realizat, in conditiile in care evolutia de ansamblu a sectorului firmelor mici si mijlocii este greu predictibila, date fiind numeroasele variabile care o influenteaza", mai arata studiul.
Creditul guvernamental a scazut dramatic in ultimii ani, atenuand dinamica generala a creditului in Romania, sustinuta doar de viteza tot mai mare de crestere a creditului pentru companii si persoane fizice.
Potrivit studiului BNR, gradul redus de credibilitate financiara al administratiei publice locale reprezinta principalul factor care impiedica bancile sa le acorde un numar mai mare de credite.
Creditele acordate administratiei publice locale, in lei si valuta, au scazut pe parcursul anului trecut cu aproximativ 100 miliarde lei, cifrandu-se la 679,38 miliarde lei, comparativ 780,33 miliarde lei in 2001.
Potrivit analizei, efectuata in baza datelor furnizate de patru banci, principalele cauze ale acestei situatii sant managementul financiar necorespunzator al autoritatilor locale, instabilitatea si lipsa de predictibilitate a veniturilor alocate de la bugetul de stat si sistemul de raportari financiare greoi in vederea realizarii analizelor de credit.
Printre alti factori prezentati se numara si lipsa unui cadru legislativ corespunzator si imposibilitatea multor unitati administrative de a genera veniturii proprii sau de a se angaja in invesitii pe termen lung si mediu, din cauza fluctuatiei bugetului de la an la an.
Principala sursa de finantare descoperita de administratiile locale o reprezinta obligatiunile municipale, la care anumite banci s-au grabit sa subscrie, castigand insa in acelasi timp din comisioanele de administrare a emisiunilor.
Conform analizei BNR, pentru majorarea volumului creditelor acordate unitatilor administrative se impune o majorare a investitiilor pentru refacerea infrastructurii locale, in conformitate cu cerintele Uniunii Europene, participarea sectorului public la proiecte de investitii sustinute din fonduri comunitare si o crestere semnificativa a emisiunii de obligatiuni municipale ca sursa alternativa de finantare.
In perspectiva dezvoltarii pietei de creditare a adminitratiei publice locale, autorii studiului dau ca exemplu initiativa guvernului ceh, care a creat un intermediar financiar, denumit MUFIS, al carui rol a fost de a colecta fonduri externe si de a le aloca municipalitatilor prin intermediul unor banci comerciale selectate.

Mantaua de vreme rea

FMI ne-a dat doua transe. Ultimele. In total: 135 de milioane de euro. Bani intrati deja in rezerva Bancii Nationale.


A fost o premiera: cel dintai acord cu Fondul Monetar International, de dupa decembrie '89, dus la bun sfarsit. Cu asta s-a incheiat o etapa. Probabil ca un nou acord FMI va fi incheiat in 2004. Diferit insa de cele de pana acum. Fiindca banii vor iesi din discutie. Acord fara imprumut.


Acordurile cu FMI au fost o manta de vreme rea. Acum, dupa ce am depasit zona stramtorilor si iesim in larg, mai e nevoie de un nou aranjament? Si cum in joc nu mai sunt banii, n-ar fi mai bine sa i se puna punct definitiv cooperarii cu FMI? Astfel de intrebari se fac tot mai des auzite. Unele doar in soapta, altele rostite cu voce tare. Ele se adauga acelui cor, intern, ce stie un singur cantec: ca FMI nu poate sa aduca unei tari decat belele.


In cantec nu se spune insa nimic despre adevarul ca la FMI apeleaza, indeosebi, tari ce au neglijat timp indelungat bolile contractate de economiile lor, pana cand au fost atinse faze dintre cele mai grave. Pretentiile acestor tari s-au dovedit a fi mari. Ele s-au asteptat sa le fie inzdravenit intr-atat potentialul competitiv incat sa poata alerga in curse de fond. Si sa le castige. La FMI insa exista un cu totul alt punct de vedere: ca succes, in astfel de cazuri, inseamna salvarea tarilor in cauza de la prabusire economica si invatarea lor sa mearga singure, fara sprijin financiar.


Pana la un punct, cazul Romaniei este aproape identic. Fiindca si economia noastra a suferit de boli neglijate multa vreme, unele foarte grave. Si inca nu a scapat definitiv de necazuri, desi unele boli au fost vindecate. Dar nu toate.


Ce ne desparte, insa, de tarile mai inainte amintite? Fara indoiala ca natura economiei romanesti, un soi de imunitate care a ajutat-o sa supravietuiasca uraganelor produse de masuri luate adeseori "dupa ureche", fara nici o respectare a legitatilor rationalitatii. O alta economie, chiar in tari cu piete normale, ce ar fi fost nevoita sa suporte atata risipa, atata dispret pentru performanta, atata lipsa de preocupare pentru eficienta si productivitate, toate sub egida unui slogan nenorocit: "Las' ca merge si asa!", de care abia acum ne debarasam, fara indoiala ca s-ar fi prabusit demult. Economia romaneasca, in schimb, chiar daca umbla in carje, e vitala si are sanse sa devina competitiva.


Intrebarea, tot mai des auzita in vremea din urma - "Mai avem ori nu mai avem nevoie de FMI?" -, nu-i decat un nou fir de ata de care incearca sa se agate cei ce au placerea sa-si petreaca viata in infirmerie: locul unde se administreaza calmante si se prelungeste somnul. Pentru ca nu inteleg nevoia ca bolile economiei romanesti sa fie tratate intr-un spital modern, cu mijloace radicale, care ne-ar scapa de carje.


Acum, in 2003, aceasta intrebare e nu numai absurda, ci si periculoasa. Avem nevoie de FMI tocmai pentru ca pune conditii: "Nu mariti salariile fara productivitate!"; sau "Nu umflati deficitul bugetar fara finantare neinflationista!"; ori "Daca nu puteti spori exporturile, n-aveti alta sansa de a echilibra balanta de plati decat restrangand importurile?". Intr-un moment in care e in pregatire un nou tip de acord, ce alta interpretare ar putea avea o ruptura cu FMI-ul decat aceea ca, speriati de criteriile de performanta pe care ni le impune, am vrea sa scapam de rigori si sa ne lafaim in somnolenta?! Alunecarea pe o astfel de panta ne-ar fi fatala.