Tariceanu cap in cap cu Barosso

upa intalnirea sa cu Presedintele Comisiei Europene, premierul Tariceanu (insotit de ministrul de Externe, Lazar Comanescu si de ministrul Justitiei, Catalin Predoiu) a sustinut o conferinta de presa la sediul Misiunii Romaniei pe langa Uniunea Europeana. Asteptarile jurnalistilor au fost inselate, asta daca cineva isi dorea comentarii asupra subiectului considerat a fi, inainte de vizita, drept principal in discutiile cu oficialul european: coruptia.
Conform prim-ministrului, subiectul nu ar fi fost abordat in cadrul reuniunii care, tot pentru a raspunde unor speculatii de presa, a fost definita inca de la inceput ca "un lucru obisnuit in cadrul intalnirilor bilaterale ale statelor membre cu Comisia Europeana". Cu toate acestea, purtatorul de cuvant al Comisiei, Mark Gray, avea sa-l contrazica pe Calin Popescu Tariceanu in comunicatul oficial privind intalnirea la varf. Astfel, Gray declara ca, in cadrul intalnirii Barroso-Tariceanu, presedintele Comisiei "a subliniat angajamentul continuu al Comisiei de a lucra in parteneriat cu autoritatile romane si a incuraja Guvernul sa considere lupta impotriva coruptiei la nivel inalt drept o problema de importanta nationala". Pe cine sa credem: pe Tariceanu sau pe Barosso?
Problema energiilor poluante
Ce a fost discutat? In primul
rand, asa-numitul "pachet energetic schimbari climatice", problema Romaniei (ca si a multor alte state europene) fiind cum sa poata raspunde mai bine, coerent si fara costuri economice care sa ajunga sa fie platite direct sau indirect de contribuabil, la indeplinirea obiectivului fixat la nivelul UE, cel de reducere cu 20% pana in 2020 a nivelului de emisii poluante in atmosfera. Chiar daca Romania, in perioada 1990-2005, a redus cu 48% acest nivel datorita transformarilor cunoscute in structura industriala, un program viabil de renastere a industriei nationale va presupune implantarea a numeroase noi obiective care, toate, trebuie sa se supuna dezideratului european. Premierul roman a anuntat ca a discutat problema in sensul ca tara noastra va trebui sa beneficieze de un sistem de compensatii (pana in acest moment total nedefinit in afara nivelului intentiilor) pentru a nu fi penalizati in competitia cu tarile puternic industrializate, dat fiind ca plecam "de la un punct oarecum minim".
Agenda Lisabona si criza financiara
Al doilea punct de discutie a fost "Agenda Lisabona" si modul in care Romania (prima tara care a propus un plan national de reforma) isi va reorienta profilul industrial spre industriile de varf, de inalta tehnologie si producatoare de valoare adaugata foarte mare, dar si pentru revitalizarea cercetarii stiintifice si tehnologice.
Al treilea subiect a fost criza finan­ciara europeana, inaintea Summitului la care vor participa tarile europene membre in G-8, Barroso si Juncker, premierul roman apreciind ca nu sunt semnale de slabiciune a siste­mului financiar
in Romania. Aceasta cu toate ca, in mod evident, vor exista repercusiuni indirecte, manifestate de criza de lichiditati, scumpirea creditelor si majorarea dobanzilor.
Parerea premierului
Chiar daca pe agenda discutiilor nu a figurat mecanismul de cooperare si verificare ce va trebui sa prezinte un raport final in luna ianuarie sau februarie 2009, premierul a tinut sa faca doua observatii. Prima este ca, din punct de vedere politic, considera nu acum, in plin proces de monitorizare din partea Comisiei Europene, era momentul ca in Parlamentul Romaniei sa fie discutate celebrele amenda­mente, un demers pe care-l considera "cel putin inoportun". Pe de alta parte, Tariceanu a tinut sa reaminteasca faptul ca numirea procurorilor nu are un model unic la nivelul UE, iar in precedentele Rapoarte de tara ale Comisiei Europene s-a subliniat in numeroase randuri nevoia intaririi rolului efectiv al CSM. Context in care intalnirea de azi a ministrului Justitiei, Catalin Predoiu cu Comisarul Barrot va lamuri foarte multe alte aspecte si, foarte probabil, va intra in miezul problemelor, aducand lamuririle atat de necesare.